marți, 26 octombrie 2010

La teatrul de papusi

     De cand tot ma chinui sa o duc la teatru si in sfarsit am reusit duminica, cand la ora 12.30 am urmarit piesa "Alba ca zapada si cei sapte pitici"
      Desi tati era la serviciu si nu aveam masina ne-am facut frumoase...si ne-am pornit singurele spre Botosani sa mergem la teatru.

     Nu intelegea ce-i cu atata lume acolo, vedea atatia copii cu mami si cu tati...si a inceput sa planga ca vrea si Ema pe tati, apoi a vrut pe jos sa alerge cu copiii pe langa scena, iar cand a inceput spectacolul, mami a luat-o in brate ca Emi e mititica si nu vedea de pe scaunelul ei.
    
     Cand a inceput piesa s-a speriat putin ca nu intelegea de ce s-a stins lumina, si cred ca si muzica de fundal era cam tare, dar cand a vazut ca toata lumea aplauda a inceput si ea sa faca bravo cu manutele mititele si scumpe. Mi-au dat lacrimile in momentul ala, si nu stiu nici pana acum de ce...m-am emotionat probabil pentru ca era un lucru nou pe care-l faceam impreuna, si mai ales era o activitate de copii mari...
     Pe Emi a fascinat-o "baba", a numarat piticii, imi spunea ca Alba ca zapada face nani, cand era intinsa pe jos dupa ce ii legase vrajitoarea cingatoarea, sau cand papase din marul otravit. Una peste alta, a fost o experienta reusita, zic eu, mai ales ca ei ii plac foarte mult povestile, si nu poate face nani seara pana cand mami nu-i citeste o poveste. Acu sunt in top cocosul (Punguta cu doi bani) iezii cucuieti (Capra cu trei iezi).  
     Insa imi propun ca data viitoare sa il luam si pe tati cu noi, si chiar undeva in viitorul apropiat, mai ales ca la teatru este cate o piesa in fiecare duminica.

post signature

joi, 21 octombrie 2010

Scrisoare pentru tati

     Fiindca tot suntem parinti de fetita am sa notez un banc care mi-a placut la nebunie...am ras cu lacrimi...
...
     Tatal intra in camera fetitei si pe patul gol gaseste o scrisoare. Gandindu-se la ce e mai rau, deschide scrisoarea si citeste:
     Tati draga, imi pare foarte rau, dar trebuie sa iti spun ca am plecat de acasa cu noul meu prieten. Am gasit dragostea adevarata. Sa vezi ce chipes e, cu tatuaje si piercinguri si motocicleta aceea imensa. Dar tati, asta nu e tot: am ramas, in sfarsit, insarcinata si Abdul spune ca vom trai fericiti in rulota lui, in mijlocul padurii. Vrea multi copii si asta visez si eu. Si pentru ca am aflat ca marijuana nu este deloc daunatoare, am hotarat sa o cultivam pentru noi si prietenii nostri, sa aiba cand raman fara cocaina si extasy.
     Intre timp, sper sa se descopere tratamentul pentru SIDA, pentru ca Abdul sa se simta mai bine. Sa stii, tati ca merita asta. Tati, nu te ingrijora, am deja 15 ani si pot avea grija de mine. In plus, Abdul stie sa ma sfatuiasca, doar are 44 de ani: m-a sfatuit si sa imi schimb religia (la islamism, desigur).
     Sper sa te vizitez curand, ca sa iti poti cunoaste nepotii.
Fetita ta.
P.S.: Te-am pacalit! Sunt la vecina. Voiam doar sa iti arat ca sunt lucruri mai rele in viata decat carnetul de note de pe birou. Te iubesc!


post signature

marți, 19 octombrie 2010

Doua iubiri

     O imagine care face cat o mie de cuvinte


post signature

luni, 18 octombrie 2010

Fata mea este model...

     Tare-i mai place gazei sa o fotografiez....si de cate ori vrea imi zice sa-i fac poza.....si apoi vrea sa-i arat fotografia pe care am facut-o...fotomodel de mica......ca mamica ei :))
     Asta e rezultatul ultimei sedinte foto...



post signature

duminică, 10 octombrie 2010

Ce-i ata?

     Intrebarea preferata a Emei Teta zilele astea este "ce-i ata?", orice gaseste prin casa de la haine la tacamuri si jucarii le ia pe rand in mana si-mi adreseaza minunata intrebare. MI-e clar ca stie deja raspunsul......totusi are o placere nebuna sa intrebe. 
     Intr-o zi povestea Biba ca venind de la gradinita s-au intalnit cu o vecina si au stat de vorba si dupa ce au plecat mai departe Ema a intrebat-o..."Cini ata tanti?". Iti vine cate-o data sa papi gurita aia vorbitoare

post signature
Ticker Nou Nascuti
Ticker Nou Nascuti
 

Printesei mele cu drag Published @ 2015 by AlinaS produse de papetarie personalizate