marți, 15 decembrie 2009

Prima zi cu bona


Sambata 12 Decembrie a fost prima zi in care Ema a ramas singura cu bona. O cheama D-na Angela si este o vecina de la o scara alaturata, cu care am discutat si a fost de acord sa-mi stea cu fetita cand voi merge la serviciu. Desi tatonam terenul de ceva vreme cu vizite impreuna cu mami si tati la D-na, sau vizite ale ei pe la noi, ziua de sambata a fost o pura intamplare. Bona are o fetita, Alexandra careia ii este foarte draga Ema si cum a intrat in vacanta si nu avea teme
de facut a venit la noi sa ma roage sa le-o dau putin pe Ema sa se joace...sa vada cum se comporta. L-a inceput am ezitat, dar apoi m-am gandit ca odata si odata tot trebuia sa fac pasul asta, asa ca am imbracat printesa, i-am pus in bagajel un iaurtel ca se apropia ora gustarii, o jucariuta, sticluta cu apa si i-am dat-o Alexandrei. M-a durut inima cand am vazut-o ca pleaca cu Alex si nici macar nu se uita in urma dupa mine. I-am dat instructiuni clare daca nu vrea sa stea sa mi-o aduca inapoi, mi-am propus sa nu ma duc dupa ea mai devreme de o ora si nici sa nu sun sa vad ce face....
Zis si facut...de cum a iesit terminatorul pe usa mami s-a apucat rapidde treaba...de m-am minunat si eu cate lucruri poti face intr-o ora... Am intins rufele din masina si am mai pus o masina la spalat, Am pregatit mancarea si am pus-o la foc, intre timp am aerisit in camera, am strans jucariile, am facut paturile, am tras cu aspiratorul...si am avut timp sa ma mai uit putin si pe net. Nu spun ca am stat numai cu ochii pe ceas ca parca nu mai trecea timpul...cand o am acasa si-mi sta in picoare asa as da-o macar o ora sa fiu doar eu cu mine...si cand am dat-o singurul lucru la care ma gandeam era ca nu mai trece odata timpul sa-mi aduc printesa inapoi acasa.
Cand s-a facut ora m-am imbracat si am coborat dupa ea. Cum am ajuns parca m-a simtit de la usa si a venit la mine si mi-a sarit in brate. Ea nu stia ca si lu' mami ii fusese tare dor de papusica ei mica.
Am aflat cu surprindere ca n-a plans deloc, s-a adaptat foarte bine, a papat chiar si iaurtetul...ea care nu manca decat de la mine si de la tati....deci se poate...Cam dupa prima jumatate de ora a inceput sa faca ture la usa...dar au luat-o cu vorba, i-au facut jucarele, i-au aratat masinile pe geam ca stau la parter...si Ema a stat cumintica. E un lucru bun...macar stiu ca daca o data am nevoie o ora doua sa plec undeva urgent si nu o pot lua cu mine am incredere s-o las...desi nu se va intampla foarte des, ideea e ca astfel de experimente vor usura sper acomodarea la vara cand mami va merge la serviciu si Ema va sta aproape toata ziua cu D-na Angela.
Cu toate astea inca mai cochetez cu ideea de a o duce din primavara cate o ora doua pe zi la cresa, s0o vad cum se dezvolta si cum se descurca in colectivitate, desi tati nu e de acord si prefera mai mult varianta bonei, fiindca ce-i drept ar avea Ema un om care se ocupa doar de ea si nu de inca alti vreo 20 de copii. Insa timp mai este pentru a lua o decizie si speram ca vom lua decizia corecta in ceea ce priveste viitorul puiutei noastre.
 

Printesei mele cu drag Published @ 2015 by AlinaS produse de papetarie personalizate