Prima propozitie

     Ieri, 29 ianuarie 2010, mica mea a spus prima propozitie...si mami s-a bucurat de parca ar fi spus o poezie.....dar pentru mine a sunat mai frumos decat cea mai frumoasa poezie. veneam de la baie si ea imi arata s-o ridic in brate sa vada copilasul de pe usa care sta pe olita....figurinele alea care erau puse pe usile vechi. Eu execut rapid si o ridic in brate, ea face mai-mai la figurina , se uita la mine si spune "bebi pipi". .

     Oricum acum am cu ce ma lauda (in afara de faptul ca fata mea este model, ca asta se stia deja :)) ), Ema cam de la Sfantul Nicolae si-a dat drumu la vorba, acu' stie sa imite topate animalutele din carticele si mi le arata pe toate de cate ori ii cer, si le recunoaste chiar cu usurinta, spune caca, pipi, papa, nana (nani), atea (cartea), spune pa, spune cum o cheama stie cati ani are, arata un degetel si mai nou spune unu, in general incepe sa repete dupa noi cam orice, numai ca nu vorbeste decat cu cine vrea...pe irinel sarmanul are boala si nu vrea sa-i spuna nimic, rar o prinde intr-o pasa buna sa-i spuna si lui o vorbulita.

     Acum deja e maere si nu-mi vine sa cred ca deja am cu cine ma intelege, este foarte expresiva si intelegi imediat ce vrea si daca chiar nu pricepi iti face o demonstratie de ce anume doreste e asa dragalasa.

     Cel mai mult sunt multumita ca asociaza termenii stie ca dormim, ne culcam inseamna nani, mancare inseamna papa, la olita se face pipi, caca (se cere la olita cand vrea sa faca...asta de cele mai multe ori si daca sunt pe faza...daca nu-s atenta la ea mai face si-n chilotei)

     Ar mai fi dar nu-mi mai amintesc acu' pe loc si in plus are fular dupa gat, caciula pusa stramb pe cap si incearca sa se incalte cu ghetele...in traducere "hai mami lasa odata calculatorul ala si sa mergem afara la joaca"

Papa Ema

  Si acu sa ma si laud...fetita mea papa singurica cu lingurita iaurtel, cereale, borsulet, out...La 1 anisor si 6 lunite ea stie sa pape singurica draga de ea.....cu mici incidente de genul celui relatat mai sus.....dar totusi e un progres ce trebuie notat.

Nazdravanii

     Astazi Ema m-a enervat cumplit....nu vrea sa mai pape de la mine...mananca ea...se aseaza pe scaunel...sa-i dau iaurtul in mana si papa singura...i-am dat iaurtul si m-am dus pana la bucatarie ca trebuia sa termin si mancarea ca vine tati acusica acasa...si cand m-am intors ea era pe covor, varsase tot iaurtul statea in genunchi aplecata deasupra baltoacei si baga palmuta in iaurt si o punea mai incolo.....m-am enervat cumplit si i-am tras una la fund dar acu imi pare rau ca nu am pozat-o intai....insa nu disper...sunt convinsa ca voi mai avea ocazia si

alta data...cat de curand dupa cum estimez si dupa cum imi cunosc nazdravana.

  

Complotul termometrelor

     Uite ca a trecut deja o saptamana de cand termometrele se incapataneaza sa ramana la niste valori de 10-20 grade cu minus si saracuta miticuta tre sa stea doar in casa. Scoatem cate putin capusorul afara cate 10 min....nu mult...insa pe ea n-o multumeste....de dimineata pana seara se posteaza in hol...isi scoate ghetutele din raft se aseara pe carpeta si "se incalta"sau daca nimereste la indemana hainutele de mers afara isi pune caciula, geaca, fularelul....si se posteaza in usa....mi-e mila de ea dar ce sa-i fac.

     Incerc sa-i gasesc ocupatii, sa citim, sa ne jucam insa se plictiseste cumplit de repede, isi rastoarna in mijlocul casei toate jucariile si apoi din nou la usa. Singura activitate cu care o mai  pacalesc cat de cat este joaca cu cutia de clamite. O cere, o rastoarna pe jos si apoi imi da pe rand toate elasticele, si toate clamitele pana o fac pomulet de Craciun. Rezultatul de cele mai multe ori arata cam asa :D

     Ieri am pus-o sa stea sa facem poze  si si-a luat iepuroiul si pe Dolly si s-au asezat toti trei pe scaunel....dupa care a inceput sa se tot aseze si sa se strambe s-o pozez...fotomodelu' lu' mami iubit

 

     Si uite-asa ajung sa-mi doresc sa vina mai repede primavara  si sa ne reluam programul de plimbari ca de nu...asta mica imi pune creierii pe bigudiuri.

Palarie de ploaie :))

Si "calare" si pe jos

     Pe cat imi era mie de rau in masina pe atat se simte de bine mandruta mea...e o plimbareata de mare clasa (aici seamana cu mine care m-as tot duce incotro vad cu ochii numai sa nu stau pe loc) cum vede pe cineva iesind pe usa repede fuge pe hol isi ia ghetele se pune hopita pe covoras si "se incalta" si daca cumva pleci fara ea sa te tii ce scandal face... Eu o cred ca-i e drag afara...cui nu-i e...dar cu frigul asta...iesim cate putin....facem cateva ture si se cere singura in casa. Acu' nu mai avem probleme sa vrea doar in brate...cum ajungem afara se cere jos si-mi intinde mana tipand la mine..."aaa"  si uite-asa ne pornim de manuta ca fetitele la plimbare.

     Ii place la fel de mult si 'calare' si pe jos, se comporta bine in masina, desi in ultima vreme cam refuza sa stea la ea in scaunel. Singurul cantecel cu care o pacalesc sa mai stea putin e numaratul elefantilor:

Un elefant se legana

pe o panza de paianjen

Si fiindca ea nu se rupea

A mai chemat un elefant

unu, doi

Doi elefanti se leganau

...

Zece elefanti se leganau,

pe o panza de paianjen,

si pentru ca panza s-a rupt

toti elefantii au cazut.

     Ea are o motivatie precisa pentru dorinta de a veni la mine in brate...se intoarce cu fata la mine si ma descheie la geaca, apoi imi ridica toate hainele sa ajunga la...ati ghicit...la tzitzi...si pe frigul asta...(ca inca n-am reusit sa montam climatronicul pe dacie :))) e numai bine de stat in masina la bustul gol :))

Nani-nani bebe

     In week-end la tara a primit maimutica o papusica bebelus pe care a indragit-o imediat, si cand i-am scos-o din cutie i-am zis ca ala e patutul lui bebe ca acolo a facut bebe nani...Bun asa, ne-am jucat cu bebe, l-am luat cu noi la nani si cand sa plecam acasa il punem, evident, pe bebe in sacosa sa-l luam cu noi. Ema se duce si cauta prin casa cutia in care fusese bebe si mi-o intinde maraind s-o pun si pe aia in sacosa...pai ati mai vazut asa mama denaturata, sa uite la tara patutul lui bebe :)) ? Ea a tinut minte ce i-am zis mititica...nu mai e chip sa spui nimic ce nu vrei sa stie fiindca tot intelege si retine, chiar cand povestesc cuiva ca a facut ceva anume miaunica mea se apuca imediat de demonstratii...nesolicitate evident avand in vedere ca facuse vreo traznaie de povesteam...

     Prin urmare ieri dimineata dupa ce tati a plecat la serviciu m-a apucat pe mine harnicia si inspiratia si m-am apucat sa-i fac patut adevarat bebelui in cutia pe care o carasem de la tara :)). Am taiat niste cartoane la rotund sa-i fac picioare de balansoar sa-l poata legana sa faca nani, am lipit pe cutia hartie colorata iar Ema a lipit abtibilduri. I-a placut atat de mult operatiunea ca era in stare sa ma puna sa i le scot pe toate sa le lipeasca. Eu le scoteam de la locul lor, i le puneam pe degetel si ea apoi le lipea pe leganut...e mare fetita mea, are cine ma ajuta la treaba.

     Dupa ce am terminat de lipit am paturit o pelincuta si i-am facut asternut lui bebe, am pus o manusa din aia de baita de pe la prosopele ca pernuta si pernuta ei de la asternutul de bebe am folosit-o ca plapumioara...si sa vedeti cu cata grija il pune in patut, il inveleste, il leagana si-i canta "na-na na-na" caci asa suna varianta ei de nani-nani

Fuga fuga mititei Fuga, fuga la bunei

     Vineri seara dupa ce tati a venit de la serviciu ne-am hotarat sa mergem pana la tara la bunei. Zis si facut am pus repejor in gentuta pijamaua gazei, pampersi, schimburi, apa, lapte, cereale, etc... + saniuta ca de "A-nceput de ieri sa cada cate-un fulg...si n-a mai stat :))" asa ca vremea e numai buna de sanius, si dusi am fost. Desi am ajuns destul de tarzior Ema avea o energie si o veselie de-ti venea s-o papi...alerga razand si chitaind dintr-o camera in alta, trantea usile in urma ei, cara pe cate unul dupa ea sa-i arate ea ceva...sau sa-i dea ceva anume, o incantare.

     Tare mult ii place sa alerge, sa aiba spatiu, sa treaca dintr-o camera in alta, sa redescopere locuri si jucarii, mi-e mila de ea la noi in garsoniera dar ce sa-i fac...traim inca cu speranta ca vor veni vremuri mai bune.

     l-a muncit din nou pe Bicu, l-a fugarit si l-a carat dupa ea, l-a pus sa-i arate buricul ca sa-l poata gadili pe burta, l-a pus sa rada, sa bata din palme, si cate si mai cate. Intr-un final am hotarat ca e vremea de nani, desi Ema n-avea nici un gand, insa daca ne-am culcat cu totii a adormit si ea intr-un final.

     Sambata de dimineata a luat-o de la capat, tare bine s-a simtit, a fost si afara si a tras-o bicu cu saniuta,

am facut din nou sedinta foto in zapada cu mami, cu tati, cu bicu si unchiul irinel,

iar pe seara ne-am intors acasa. Au fost doua zile frumoase. Cand ea e fericita sunt momentele cele mai frumoase din viata noastra.

     Si am reusit in final sa fotografiem niste pozici de cand era tati mititel...ca tot ramasesem datoare cu completarea

Meniul zilei

      Ema si tzitzi...asta cred ca e cea mai frumoasa prietenie pe care am vazut-o vreodata. Si totusi toata lumea imi spune ca e mare, ca a supt destul, ca trebuie s-o intarc...si intr-adevar sunt constienta de asta, insa de cate ori ma apropii de momentul cumplit al intarcarii ma apuca o jale... si sfarsesc prin a prelungi termenul...de data asta pana la primavara, sa treaca criza porcului nebun :)).

     Tare ma gandesc ca momentul il voi depasi eu mult mai greu decat ea, fiindca mi-e atat de draga la san, s-o simt aproape de mine, e un sentiment unic, e ceva ce nu impartim decat noi doua, nimeni altcineva, poate sunt egoista, dar simt ca e momentul nostru de maxima apropiere, cand nu mai conteaza nimic in jur.

in week-end am fost putin pana la tara si cumnata-mea mi-a zis ca o colega de-a ei a intarcat fetita punand otet pe san...si ce mi-am zis hai sa incerc sa vad ce se intampla...si pun putin degetul inmuiat in otet pe san...nici n-a vrut sa se apropie....a simtit mirosl si s-a retras pe loc...m-am simtit cel mai rau om de pe pamant, mama denaturata...daca am de ce imi bat joc de ea...in masina si-a amintit iar, le-a mirosit pe amandoua si a observata ca una e inca buna...a pus gurita la supt si pe cealalta "stricata" o batea de zor cu manuta. Mi-a fost asa draga si asa mi-era de mila de ea.

     Sper sa nu-mi para rau si sa sufere mai tare apoi daca mai astept...insa nu ma simt in stare s-o intarc si sa rup aceasta legatura dintre noi..

S-o pape mamica pe ea de iubareata

Ieri printesa mea m-a surprins din nou in cel mai placut fel. Stateam amandoua pe jos si ne jucam si cantam si la un moment dat Ema se apropie de mine razand si-mi da un pupic. Apoi se indeparteaza putin zambind si ma prinde cu manutele de dupa gat si ma strange in brate. M-am topit pe loc. A fost prima manifestare de iubire care a venit din partea ei fara sa-i cer eu pupic sau sa iubeasca pe mami.

La spatiul de joaca

Fiindca vremea asta, bat-o vina, nu vrea sa tina deloc cu noi sa putem iesi la joaca, mami a trebuit sa gaseasca rapid o solutie de iesire din criza...iar rezolvarea a fost o vizita la un spatiu de joaca inchis, unde stiam ca Emei o sa-i placa fiindca mai fusese in urma cu vreo 5 luni la o aniversare. Si cum Alexandra s-a oferit sa mearga cu noi, duminica pe la 11 ne-am suit in tramvai si ne-am pornit.

De cum am intrat a facut niste ochi mari si se tragea de la mine din brate sa fuga la joaca nu mai avea rabdare nici s-o dezbrac. A alergat, a sarit la trambulina, sa dat in topogan, s-a jucat in bilute colorate, a imitat toate animalutele desenate pe pereti, a dansat, ne-am jucat cucu-bau pe dupa topogane si casute, am ras, ne-am dat in uta-uta, iar cand s-a implinit ora si am luat-o in brate s-o imbrac a inceput sa tipe si sa se zbata ...prin urmare mami a cedat si am mai stat o jumatate de ora pana cand deja fata pica din picioare de somn.

A fost o dimineata foarte frumoasa cu multa veselie si voie buna si vom mai repeta experienta daca vremea nu se indreapta, iar Emei i-a placut atat de mult incat cand vede pozele si fimuletele de la spatiul de joaca incepe sa chiuie si sa chitaie si sa rada la ecran de ti-e mai mare dragul...

La multi ani Ioana Alice!

Desi cu o mica intarziere apucam si noi sa povestim cum ne-am distrat de sfantul Ion la prietena printesei, Ioana Alice si ii uram din nou La multi ani!!!.

Fiindca a picat in timpul saptamanii i-am facut o vizita mai pe seara. Emi i-a dus cadou o carte mare de povesti, care i-a placut mult sarbatoritei...o arata la toata lumea si spunea "dat Ema"

Distractia a inceput cu o repriza de "Gummy Bear" pe you tube urmarita cu un deosebit interes de pe scaunul directorial :))

Apoi au jucat popice si radeau amandoua de nu mai puteau cand le rasturnau:

Alice i-a aratat ce jucarii interesante mai are:

Au dansat, in vreme ce cei mari s-au cinstit cu o fripturica si o bere/suc dupa caz...

Insa fiindca timpul a trecut foarte repede si se apropia ora de nani a printesei am spus la revedere tuturor si ne-am indreptat spre casa in nelipsitele proteste ale fetei care voia sa mai ramana sa se mai joace desi pica din picioare de obosita.

Pap si eu, papa si Chit

Acu vreo doua zile gaza mica a gasit printre jucarii un biberon si a inceput sa traga de tetina si sa-l ridice sa curga din el...asa ca mami i-a pregatit unbibi de laptic ca tot se apropia ora de nani de pranz. I-am pus pe Chit langa ea, am pus- pe pernuta, i-am dat biberonul...insa fetita mea nu avea nici un gand de nani...si se pae ca nici de papat laptic...asa ca l-a papat in doua cu Chit: po gura Ema o gura Chit, si asa au baut impreuna vreo 100g cu tot cu ce a curs pe jos ca de...Chit nu era cuminte si mai scuipa lapticul din gurita :))

Romancuta lu' mamica

Am primit de ziua mea in vara un album foto pentru 200 de fotografii si de pe atunci l-am menit pentru Ema...insa tot nu mi-am facut timp sa selectez fotografii sa dau la scos. Insa ieri m-am hotarat...orict ar fi ele de frumoase vazute pe calculator, parca mai placut este sa rasfoiesti un album clasic cu fotografii, mai ales ca Ema are dvd-uri intregi de poze si nu poti trece prin toate cand vrei sa faci un drum pe cararile amintirolor. Si tot cautand prin cd-uri am dat peste pozicile astea care-mi sunt foarte dragi. avea vreo 10-11 luni pe atunci si evident nasucul julit dear tot cea mai frumoasa romancuta ramane

Jucariile preferate

Un lucru de care ma bucur enorm este faptul ca Ema apreciaza mai mult cartile decat jucariile. Inca de micuta i-au placut insa daca la inceput le rupea, in scurt timp a invatat sa le manevreze cu grija si toate carticelele ei sunt in stare perfecta...singurele victime au fost carticelele alea cu animale care se impaturesc...acelea au ajuns sub forma de jetoane cu animale...in rest nu rupe. Da pagina frumos si-mi arata animalutele, fructele, legumele iar mami si tati i le denumesc cu rabdare si le imita (a inceput sa-mi si placa sa fac precum toate animalutele), vrea sa-i citesc chiar si alfabetul si pe carticelele care au si scris imi arata cu degetelul scrisul, iar eu ii spun ce scrie si e tare incantata. Ultimele achizitii in domeniu sunt ceva mai performante...am luat carticele de tipul rasfoieste si asculta care au si sunete de animalute cand dai pagina sau cand apesi pe butoane, si acelea ii plac si mai mult. A avut perioade cand imi cara pe rand toate carticelele da ma plictiseam sa-i citesc si jucariile stateau cumintele in cos.

Insa de cand a venit mos craciun cu un sac de jucariii educative, numai cu ele vrea sa se joace. A primit cubul acela mare cu 5 activitati si ii place in special sa potriveasca formele in gaurele si sa dea pe rand bilutele de la numaratoare. A mai primit si doua jocuri de constructie, unul cu rozete de imbinat (activitatea preferata impreuna cu tati, si chiar m-a surprins ca in cateva zile a inceput sa reuseasca sa le imbine singura desi la inceput a trebuit sa-i tina cineva constructia si sa i-o intoarca astfel incat sa nimereasca canturile), si un alt joc de construit cu niste patrate de dimensiuni diferite care se pun unul peste altul si se pot realiza diferite piramide si structuri.

La fel de incantata a fost si inca mai este de un cesulet mare pe care trebuie potrivite in dreptul orelor diferite forme viu colorate. Pe alea inca nu reuseste sa le nimereasca pe fiecare la locul lor, insa mi le aduce mie pe rand sa le asez si-mi arata unde sa le pun.

si...de parca nu erau destule jucarii micute de strans de prin casa alaltaieri l-a tradus pe tati la librarie de niste cuburi din acelea de constructie care se imbina si sunt colorate frumos si de doua zile fac catei, robotei, girafe si alte cele

aaaaaa si sa nu uitam ultima achizitie in domeniu...pe care Ema inca n-a vazut-o deci nu stiu daca-i place sau nu...i-a gasit si i-a cumparat bica cuburi din lemn de care am cautat vreo doua luni prin magazine si n-am gasit decat la niste preturi nejustificate.

Totusi...astazi fetita mea dupa ce si-a strans pe rand seturile (n-o las sa imprastie un set decat daca l-a strans pe cel cu care s-a jucat anterior, si fiecare are cutia lui, fiindca altfel le incalceste si le piarde si-i mult mai amuzanta joaca cu mai multe piese) m-a luat de mana si m-a dus la raftul cu carti si a inceput sa scartaie si sa-mi arate sa-i dau cartile. Am ridicat-o in brate si si-a ales o carticica veche cu animalute, legumele si cartea ce mare cu ferma care face ca toate animalutele cand da paginile. a stat so le-a rasfoit si nu mai voia sa se culce. Pana inainte de sarbatori avea carticelele la indemana, insa de vreo 2 zile i le-am urcat pe un raft mai sus unde nu ajunge la ele ca sa nu le mai imprastie pe toate inainte sa-si aleaga pe care vrea s-o citim, asa ca acu tre sa se milogeasca de mine sau de tati sa i le dam.

Cantece de leagan

Daca tot aminteam despre cantece de leagan m-am gandit sa le notez pentru posteritate...
cele mai frecvent cantate, si cu mai mare succes sunt:

Nani, nani puisor
In patutul cel frumos
Copilasul s-a culcat,
Sta frumos acoperit
Doarme, ca e obosit.
Nani, nani, nani, puisor!
Iepurasul, papusica,
Catelusul si pisica
Stau din joc si-au atipit,
Fiindca-i ora de dormit.
Nani, nani, nani, puisor!
Dorm si flori, si pasarele
Dorm si gaze mititele,
Noaptea s-a lasat usor
Dragul mamei puisor.
Nani, nani, nani, puisor!
Am o casa mititica

Am o casa mititica, asa, asa
Din micuta-i soba, fumul se ridica, asa, asa
Am si-o gradinita la intrarea ei
Cu o fantanita si trei copaceitra la la, tra la la
Totu-i mititel in casuta mea

Si-n-auntru sta o fetita, asa, asa
Cu ochi mari albastri si-o mica gurita, asa, asa
Ea poarta rochita si un sortisor
Pantofiori de piele si ciorapi cu flori tra la la , tra la la
Totu-i mititel in casuta mea

Si fetita canta dulce, asa, asa
Leagana papusa, vrea ca sa o culce, asa, asa
Dormi papusa draga, dormi odorul meu
Fie-ti somnul dulce , in patucul tau tra la la , tra la la
Totu-i mititel in casuta mea.

Nani, nani, somn lin

Peste dealuri, pe-un nor
Plutind ca un gand
Luna trece usor
Aripi de vis leganand.

Si cu ea, ratacind
Prin inalt, stele mii
Parca-ar spune, soptind
Noapte buna copii!

Noapte buna, somn lin
Copil dragalas,
Fie-ti somnul senin
Dragul mamei ingeras!

Cantec de leagan

Dormi nani dormi puişor,
Umbre se-adună-n pridvor,
Şi din grădină prin geam
Luna-ţi zâmbeşte pe-un ram,
Iată nu-i nimeni pe drum,
Păsări şi flori dorm-acum,
Şi cântă-un greier de dor,
Dormi nani dormi puişor,
Uşor, uşor.

În somnul tău ai deschis
Poarta de aur din vis,
Din prag te cheamă-un pitic,
Cu barba de borangic,
Vrea să-ţi arate-un răţoi,
Trei ursuleţi cu blăni moi,
Şi un motan vânător,
Dormi puiul mamii uşor,
Uşor, uşor.

Dormi, nani! Dormi, puişor!
Umbre se adună- n pridvor.
Şi din grădină, prin geam,
Luna- ţi zâmbeşte, pe- un ram.
Iată nu- i nimeni pe drum.
Păsări şi flori dorm acum.
Şi cânt- un greier de dor.
Dormi, nani! Dormi, puişor!
Uşor!

În somnul tău ai deschis
Poarta de aur, din vis.
Din prag te cheamă un pitic
Cu barba de borangic.
Vrea să- ţi arate- un răţoi,
Trei ursuleţi, cu blăni moi
Şi un motan vânător.
Dormi, puiul mamei, uşor!
Uşor, uşor!

Noapte buna, somn lin si vise placute iubita mea...

Povestea de seara

Incepand din aceasta seara am inceput sa-i citesc printesei cate o poveste inainte de culcare. Desi e inca micuta si nu are rabdare sa citesc foarte mult fara sa dea ea paginile, incet-incet ne invatam...

In pregatirea marelui eveniment am fost cu totii asta seara in oras sa cumparam carticele de povesti...ma gandeam la carticele din alea cu cate o poveste povestita pe scurt...cu ilustratii pe fiecare pagina, un fel de 3 in 1 cu carte de povesti, ilustratii color si carte de colorat...erau estul de ieftinute asa ca am zis ca pot sa-i iau mai multe...Insa cum planurile de acasa nu se potrivesc niciodata cu cele din targ, in librariie mi-a atras atentia o carticica cu 366 de povesti de adormit copilasii, cam scumpisoara ce-i drept, dar povestoarele nus- nici prea lungi, nici prea scurte, numai bune de citit inainte de nani...are si povestile clasice, si povestioare educative, si cu animalute....iar cand povestea e mai lunguta e imparrtita pe mai multe seri. Si mie si lui tati ne-a placut asa ca s-a adjudecat rapid.

Prin urmare, dupa baita am papat cerealutele, apoi am bagat printesica in patut, am asezat-o in saculetul ei de dormit (o amuza enorm cand ii spun seara "hai s-o bagam pe Ema in sac s-o dam maine la gansac") si apoi m-am apucat de citit...Eu zic ca a decurs binisor pentru prima seara...m-am tinut tare pe pozitii si am continuat sa citesc desi se chinuia de zor sa rasfoiasca cartea...Dupa ce am terminat de citit am lasat-o 5 minute s-o rasfoiasca...iar apoi a urmat o jumatate de ora de vocalize din partea mea...in seara asta am epuizat de nu stiu cate ori repertoriul de cantece de leagan